lang->line("search")?>
Sorteaza dupa
  • 500 de ani de tipar armean
    15.00

    Jubileul împlinirii a 500 ani de tipar armean este o chemare pentru noi la a prețui cartea, la a reaprinde dragostea și cinstirea față de carte, pentru ca în viața noastră și a copiilor noștri, din fiu în fiu, să trăiască spiritul întărit și luminat și să înfăptuiască minuni prin știință și deplină înțelepciune. Ediție editată în limba armeană

  • Ani: anuar de cultura armeana
  • Ani: anuar de cultura armeana 1995-1996
  • Arhitectura bisericească armeană... și unele corelații cu cea românească...
  • Arhitectura medievală a Armeniei și a țărilor balcanice
    20.00

    De aproape o sută de ani, în cercurile specialiştilor se discută problema apartenenţei arhitecturii armene la arhitectura ţărilor din sud-estul Europei. După părerea noastră acest lucru se explică prin faptul că un şir de forme, motive şi detalii arhitectonice, fiind comune pentru Orientul antic şi creştinismul timpuriu, erau privite ca având origini armeneşti. Specialiştii în domeniu afirmă că trăsături asemănătoare cu acelea din arhitectura Armeniei au fost preluate în arhitectura naţională a ţărilor Europei de sud-est. O confirmare a acestui fapt sunt datele istorice referitoare la prezenţa elementelor armeneşti în arhitectura ţărilor din Peninsula Balcanică. Studiile noastre au confirmat că o serie de ipoteze susţinute de specialişti în domeniu au o bază reală în acest sens. În arhitectura ţărilor Europei de sud-est sunt evidente trăsăturile armeneşti care au ajuns aici direct sau indirect şi care au avut ca destinaţie o folosinţă lucrativă, iar alteori au dat o interpretare originală monumentelor civile, culturale sau memoriale.

  • Armenii din Bazargicul de altădată
    35.00

    Comunitatea armeană din Dobrici, vechiul Bazargic, este o comunitate apusă dar care, prin activitatea ei națională, cultural-politică, a strălucit timp de câteva secole pe scena diasporei armene. În prima jumătate a secolului trecut, orașul Bazargic, după denumirea purtată în acea perioadă, a deținut o prosperă colonie armeană care a făcut parte din Eparhia Armeană din România. Monografia de față reprezentând în mare măsură istoria coloniei din perioada interbelică.

  • Armenii în istorie și cultură
  • Armenopolis
    35.00

    album român-armean

  • ARŢAKH un ţinut care există
    20.00

    Textul acestei cărţi sintetizează selectiv, în traducere, informaţii şi date oferite de materialele menţionate în bibliografie. Osatura centrală o constituie Istoria Arţakhului de la începuturi până în zilele noastre de Bagrat Ulubabian, o monografie care furnizează elementele solicitate de o prezentare a evoluţiei în timp a ţinutului şi a problematicii sale. Celelalte lucrări adaugă detalii şi aspecte suplimentare, îndeosebi privind perioada contemporană, care a înregistrat ascuţirea treptată a conflictului dintre localnici şi ocupanţi şi criza finală, încheiată(?) cu reclamarea şi proclamarea independenţei.

  • Catedrala Armeană
    70.00

    Cel mai important edificiu religios armean, cel mai impunător monument de arhitectură cu specific armenesc din România, este Catedrala Sfinții Arhangheli ”Mihail și Gavriil” din București. Splendida construcție din centrul Capitalei, de care sînt mîndri atît bucureștenii dar mai ales armenii, merita de mult să fi avut un volum dedicat trecutului ei, în special în perioada cînd comunitatea era numeroasă și dinamică. Deși există scrieri dedicate sfîntului lăcaș, fiecare dintre cercetătorii trecutului comunității aducîndu-și contribuția la istoria edificiului religios, abia în anul 2008 cînd împlinea vîrsta de 93 de ani, avea să-și aibă propria monografie, iar acum, cu ocazia centenarului ei, a trecerii unui secol de la naștere, o ediție nouă, un volum nou, cu adăugiri, completări și actualizări, îi prezintă, în straie noi, imaginea.

  • Crestinarea Armeniei. O Sarbatoare a Lumii Civilizate
  • Dacia preistorica
  • Din istoria Armenilor
    20.00

    O nație trăiește, înainte de toate, prin însăși vitalitatea sa, capabilă să creeze în permanență forme, dar rămânând superioară tuturor formelor pe care le-a creat; poate să aibă ea o patrie sigură, garantată de toate diplomațiile din lume, trecută prin toate Locarno-urile menite să o asigure, daca nu are vitalitatea care să poată însufleți tot ceea ce se găsește în interiorul granițelor acestei patrii, este o nație condamnată. Din contră, atunci când o nație are în ea vitalitatea care pleacă din epoca cea mai veche, trece dintr-un teritoriu în altul, scapă de toate catastrofele și supraviețuiește tuturor nenorocirilor, ca această vitalitate, de o admirabilă perenitate a nației armene, chiar daca patria nu a coborât încă pe pământ, ea crede și se întărește spiritual, și va veni o vreme când, încă o dată, spiritul va crea forma. Nicolae Iorga Trei conferințe despre armeni

  • Din istoria şi patrimoniul comunităţii armene din Botoşani
    10.00

    Doi intelectuali botoşăneni, Florin Simion Egner (inginer electronist, fost primar al oraşului Botoşani în perioada 2000 – 2004, dar mai înainte şi ulterior consilier local) şi Viorica Popa (fostă bibliotecară la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” din Botoşani), urmaşii unor importante familii armeneşti din Săveni şi, respectiv, Botoşani, sunt iniţiatorii şi realizatorii unui important proiect istoriografic cu titlul: Din istoria şi patrimoniul comunităţii armene din Botoşani, structurat în zece cărţi.

  • Etnografia Armenilor din Ungaria
    30.00

    Ceea ce avem acum în tălmăcire românească, Etnografia armenilor din Ungaria, deşi se încadrează în spiritul epocii ca tip de realizare, cu trimiteri clare spre etnologie şi antropologie – aşa cum erau ele pe atunci concepute –, se păstrează în bună măsură în limitele unei cronici urbane transilvane, a acelor aşezări armeneşti din care de departe dominau Gherla şi Dumbrăveniul.